multumesc. a fost o sansa sa-i surpind. Era de Paste, in 2001. La amiaza. SI lumea iesea de la slujba si eu ii urmaream printr-un obiectiv de 500 mm, ca sa stau la distanta si sa nu deranjez.
Lacrimile mi se scurg printre gene si-mi ating obrazul, de ce? In fata mea am fotografia “Discrepante-Manastirea Gura Humorului”. Vreau sa stiu ce coarda sensibila si invizibila a fiintei mele a fost atinsa… o surprindere a realitatii care pentru mine, cea care mi-am parasit meleagurile, imi aduce aminte de cine sunt, cine am fost si cine ce nu am dreptul sa uit ca sunt: romanca.
Doar cand i-am vazut fotografii am inteles… am inteles de ce Razvan Voiculescu nu si-a parasit tara.
La o alta scara “Discrepante-Manastirea Gura Humorului” prezinta diferenta intre generatia bunicilor nostri si a parintilor nostri sau a noastra: au mers pe drumuri diferite, au avut gandiri diferite chiar daca au trait si aceleasi timpuri.
Multumesc! Pentru acest moment de cultura si inspiratie.
ce frumos ii imparte umbra.si cum se uita picturile la noi.
multumesc. a fost o sansa sa-i surpind. Era de Paste, in 2001. La amiaza. SI lumea iesea de la slujba si eu ii urmaream printr-un obiectiv de 500 mm, ca sa stau la distanta si sa nu deranjez.
Lacrimile mi se scurg printre gene si-mi ating obrazul, de ce? In fata mea am fotografia “Discrepante-Manastirea Gura Humorului”. Vreau sa stiu ce coarda sensibila si invizibila a fiintei mele a fost atinsa… o surprindere a realitatii care pentru mine, cea care mi-am parasit meleagurile, imi aduce aminte de cine sunt, cine am fost si cine ce nu am dreptul sa uit ca sunt: romanca.
Doar cand i-am vazut fotografii am inteles… am inteles de ce Razvan Voiculescu nu si-a parasit tara.
La o alta scara “Discrepante-Manastirea Gura Humorului” prezinta diferenta intre generatia bunicilor nostri si a parintilor nostri sau a noastra: au mers pe drumuri diferite, au avut gandiri diferite chiar daca au trait si aceleasi timpuri.
Multumesc! Pentru acest moment de cultura si inspiratie.