BUCATARIA HOINARA
“VITA LA MASA ALBASTRA”
…reveneam dupa cinci zile de bucatareala in zona “Deltei Uscate”.
Toata echipa era destul de obosita, caci prin acel desert pustiit si totusi fugarit de cai salbatici, am umblat, am descoperit, am deschis usi si am bucatarit la oameni mahniti, dar frumosi; sau prin natura.
Dupa reintoarcerea la Tulcea am demarat, lin, catre Bucuresti.
Imediat dupa ce am depasit primele sate spre sud, au inceput sa apara inconfundabilele campii de rapita. Largi, linistite si de un galben inegalabil, fugeau pe langa masina noastra fara sa mai distingem fir cu fir.
Nu ne-a trebuit prea mult sa realizam ca acesta trebuie sa fie locul ultimei bucatareli a turei noastre pe taram arid.
Imediat ce am intrat in satul Nalbant, ne-am cautat o “gazda” care sa ne imprumute o masa ponosita, un scaun si un cuptor unde puteam pregati toate cele.
Oameni ospitalieri, dobrogenii ne-au deschis repede o usa. Dana si Alina au ramas la casuta, pentru pregatiri.
Bogdan, operatorul si prietenul nostru a luat masuta care ni s-a oferit si, cu ea in carca, a plecat sa stabata capatul satului si apoi o parte din campul de rapita. Locul de bucatareala si foto era mai indepartat.
Soarele cobora lin catre orizont. Nu mai aveam multe minute de lumina buna pentru imaginile noastre.
“De pe dupa” curba campului, Dana si Alina si-au facut aparitia cu tigaia fierbinte. In ea, o minunatie de bucatica de vita, rumenita si “mintita” cu rosii cherry coapte cu busuioc si cimbrisor; adugat apoi ulei de masline cu aroma de trufa.
In cateva minute, tigaia mica era si ea gata. Hribi cu ardei copti cu ulei de masline si patrunjel.
Ramasese numai sa imortalizez bucatareala Danei.
Nu am plecat inainte de a returna masa, de-a ciocni cu familia gazda si de a-i invita pe toti la cina. Bucatele noastre, in curtea lor cu albastru, fantana si veselie.
Viata-i frumoasa cand este simpla.