blog fotografii » masa

“0″ – Bucataria Hoinara – astazi se lanseaza JW Marriott 28.11 ora 19

razvan voiculescu — Mon, 28 Nov 2011 05:00:18 +0000

“2″ – Bucataria Hoinara – 2 zile pana la lansare JW Marriott 28.11 ora 19

razvan voiculescu — Sat, 26 Nov 2011 05:00:43 +0000

“4″ – Bucataria Hoinara – 4 zile pana la lansare JW Marriott 28.11 ora 19

razvan voiculescu — Thu, 24 Nov 2011 05:00:05 +0000

“5″ – Bucataria Hoinara – 5 zile pana la lansare JW Marriott 28.11 ora 19

razvan voiculescu — Wed, 23 Nov 2011 05:00:37 +0000

“9″ – Bucataria Hoinara – 9 zile pana la lansare JW Marriott 28.11 ora 19

razvan voiculescu — Sat, 19 Nov 2011 05:00:17 +0000

Bucataria Hoinara – Vita la masa albastra

razvan voiculescu — Fri, 01 Jul 2011 19:51:15 +0000

BUCATARIA HOINARA
“VITA LA MASA ALBASTRA”
…reveneam dupa cinci zile de bucatareala in zona “Deltei Uscate”.
Toata echipa era destul de obosita, caci prin acel desert pustiit si totusi fugarit de cai salbatici, am umblat, am descoperit, am deschis usi si am bucatarit la oameni mahniti, dar frumosi; sau prin natura.
Dupa reintoarcerea la Tulcea am demarat, lin, catre Bucuresti.
Imediat dupa ce am depasit primele sate spre sud, au inceput sa apara inconfundabilele campii de rapita. Largi, linistite si de un galben inegalabil, fugeau pe langa masina noastra fara sa mai distingem fir cu fir.
Nu ne-a trebuit prea mult sa realizam ca acesta trebuie sa fie locul ultimei bucatareli a turei noastre pe taram arid.
Imediat ce am intrat in satul Nalbant, ne-am cautat o “gazda” care sa ne imprumute o masa ponosita, un scaun si un cuptor unde puteam pregati toate cele.
Oameni ospitalieri, dobrogenii ne-au deschis repede o usa. Dana si Alina au ramas la casuta, pentru pregatiri.
Bogdan, operatorul si prietenul nostru a luat masuta care ni s-a oferit si, cu ea in carca, a plecat sa stabata capatul satului si apoi o parte din campul de rapita. Locul de bucatareala si foto era mai indepartat.
Soarele cobora lin catre orizont. Nu mai aveam multe minute de lumina buna pentru imaginile noastre.
“De pe dupa” curba campului, Dana si Alina si-au facut aparitia cu tigaia fierbinte. In ea, o minunatie de bucatica de vita, rumenita si “mintita” cu rosii cherry coapte cu busuioc si cimbrisor; adugat apoi ulei de masline cu aroma de trufa.
In cateva minute, tigaia mica era si ea gata. Hribi cu ardei copti cu ulei de masline si patrunjel.
Ramasese numai sa imortalizez bucatareala Danei.
Nu am plecat inainte de a returna masa, de-a ciocni cu familia gazda si de a-i invita pe toti la cina. Bucatele noastre, in curtea lor cu albastru, fantana si veselie.
Viata-i frumoasa cand este simpla.

Bucataria Hoinara – Rucola cu vita a la Agaftea

razvan voiculescu — Thu, 19 May 2011 17:58:38 +0000

BUCATARIA HOINARA
“RUCOLA CU VITA A LA AGAFTEA”

Agaftea Sfrejea din satul Carajdia este o femeie pe care am convins-o cu greu sa ne descuie poarta unei case vecina cu a ei.

Observasem casa cu pricina de pe cealalata parte a gardului. Era vizibil parasita, dar avea o curte ce ma inspirase. Horia, prietenul si bucatarul calator cu care eram si-a dat si el acordul la a pregati ceva inedit pe o masa improvizata.

Odata intrati in curte, Agaftea s-a asezat într-un cadru de usa si, linistita, a inceput sa ne priveasca.

Horia cotrobaia prin cotloane dupa o masa, iar eu incepusem sa-mi instalez luminile. După-amiaza zilei era avansata si soarele ne atentiona ca nu ne mai priveste prea mult.

In acel loc aveai “starea de sat” al altor vremuri, cat timp puteai ignora termopanele albe… .

Horia a gasit o masa de fier ruginita, ascunsa sub o claie de lemne, in timp ce eu descopeream obiecte frumoase uitate printr-un sopron.

Masa odata curatata, am umplut-o cu tot harnasamentul nostru de bucatareala scos din masina. Cutii, cutioare, sticlute, borcane, mirodenii, legume, fund de lemn, cutite, oale si alte acareturi.

Muschiuletul de vita era proaspat achizitionat. Arata apetisant si l-as fi putut manca si nepregatit. Atat era de savuros si rozaliu.

Horia l-a transat in felii subtiri, dupa ce trecuse cateva clipite pe la focul pe care-l incropiseram intr-un colt al curtii.

A urmat apoi infasurarea in frunze de rucola si stropit putin cu otet balsamic bine maturat.

Agaftea se uita cu linistea-i in priviri. Nu stiu daca gustase vreodata aceasta delicatesa, dar isi bucura ochii sa vada cum prepara Horia toate cele.

La sfarsit de zi eram cu totii obositi si sticla de cuve ne facea cu ochiul. Urma insa drum lung pana la Resita si nu era cazul sa risc nimic. Eu; dar ceilalti m-au ignorat; si, asa, cu mainile pline de munca, au sorbit din paharele noastre de calatorie.

Text si fotografie:
razvan voiculescu
(blog.razvan-voiculescu.ro; www.bucataria-hoinara.ro)

Calatoriile mele culinare se apropie de final.

Urmeaza nordul Olteniei…si apoi lansarea albumului. La toamna.

À la fin de l’été – toujours Provence…18

razvan voiculescu — Tue, 23 Nov 2010 05:00:52 +0000